Infiltratiile de apa pot aparea in mod neasteptat chiar si atunci cand, privita de la sol, invelitoarea unei cladiri pare sa fie intr-o stare tehnica optima. Acest fenomen este cauzat de faptul ca apa poate patrunde prin puncte de acces microscopice sau prin zone unde defectele sunt mascate de suprapunerile materialelor. O cauza tehnica frecventa este deteriorarea foliei anticondens, care se afla sub stratul principal de protectie. Daca aceasta membrana a devenit casanta din cauza variatiilor termice sau a fost montata fara a respecta sensul de scurgere, orice cantitate mica de apa care trece de tigla sau tabla va ajunge direct pe structura de lemn si, ulterior, pe plafonul locuintei.
Un alt punct critic este reprezentat de elementele de tinichigerie si de etansarile din jurul strapungerilor, cum sunt cosurile de fum, ferestrele de mansarda sau tuburile de ventilatie. Materialele de etansare, precum masticul sau benzile bituminoase, au o durata de viata mai scurta decat invelitoarea propriu-zisa. Sub actiunea radiatiilor ultraviolete, acestea isi pierd elasticitatea si crapa, permitand apei sa se infiltreze prin capilaritate. Desi exteriorul pare intact, aceste micro-fisuri sunt suficiente pentru a genera pete de umiditate in interior, mai ales in timpul ploilor insotite de vant puternic care impinge apa in directii contrare pantei naturale.
Sistemul de colectare a apelor pluviale poate contribui si el la aparitia infiltratiilor „invizibile”. Daca jgheaburile sunt montate cu o panta incorecta sau daca sunt partial obturate de depuneri fine de praf si muschi, apa poate refula in spatele sortului de picatura, ajungand la capatul capriorilor. De aici, prin absorbtie, umiditatea migreaza catre interiorul peretilor. In astfel de situatii complexe, o evaluare facuta de un montaj acoperis poate scoate la iveala greseli de proiectare a sistemului de drenaj care nu sunt vizibile la o inspectie sumara.
Condensul interstitiar este o alta sursa de umiditate care este deseori confundata cu o infiltratie exterioara. Acesta apare atunci cand bariera de vapori din interior este intrerupta sau inexistenta. Vaporii de apa din locuinta traverseaza izolatia termica si condenseaza pe fata rece a invelitorii metalice sau a asterelei. Apa rezultata picura inapoi in izolatie, saturand materialul si creand impresia ca structura exterioara permite trecerea precipitatiilor. Lipsa unui spatiu de ventilatie adecvat intre izolatie si invelitoare accelereaza acest proces, ducand la degradarea accelerata a lemnului fara ca nicio picatura de ploaie sa fi patruns de afara.
Jgheaburile ascunse sau doliile sunt zone unde acumularea de zapada si gheata poate genera infiltratii prin fenomenul de baraj de gheata. Cand zapada se topeste deasupra spatiilor incalzite si apa reziduala ajunge deasupra zonelor reci ale stresinii, aceasta reingheata, formand un blocaj. Apa care ramane blocata in spatele acestui baraj de gheata este fortata sa urce sub elementele de invelitoare prin suprapuneri, depasind barierele fizice proiectate doar pentru scurgerea gravitationala. Acest scenariu explica de ce apar scurgeri doar in anumite perioade ale anului, desi vara structura se comporta exemplar la ploi.
Invechirea elementelor de fixare este o cauza tehnica subtila. Suruburile autofiletante prevazute cu garnituri de cauciuc EPDM se pot slabi in timp din cauza dilatatiilor si contractiilor succesive ale metalului. Daca garnitura se usuca si crapa, fiecare punct de fixare devine o potentiala poarta de intrare pentru apa. Intr-o zi senina, aceste orificii sunt imposibil de detectat fara o verificare de aproape, insa in timpul unei furtuni, volumul de apa ce patrunde prin zeci de astfel de puncte poate fi semnificativ.
In concluzie, un aspect vizual satisfacator nu garanteaza intotdeauna functionalitatea tehnica a sistemului de protectie superioara. Infiltratiile sunt deseori rezultatul unor detalii de executie neglijate sau al degradarii unor componente auxiliare care nu sunt direct expuse vederii. Mentenanta periodica si verificarea zonelor de imbinare raman singurele metode prin care se pot preveni daunele structurale majore cauzate de apa care gaseste cai de acces neasteptate intr-o structura ce pare, la prima vedere, impenetrabila. Monitorizarea atenta a podului in timpul precipitatiilor este cea mai eficienta metoda de a identifica originea exacta a problemei inainte ca aceasta sa afecteze finisajele interioare.
